intamplare

in cautare de ziare vechi pentru idee creata de facut lampa (pics later) ajung pe lapusneanu la grumazescu. grumi era, ca de obicei, in usa discutand cu un tinerel pasionat de ceva...n-am retinut ce discutau dar tanarul era plin de impresii artistice, de asta i-am si retinut figura. dau buna ziua, intru si ma asez pe o treapta intr-un colt unde am gasit un tenc de reviste vechi. printre ele si una  fara coperti, care mi s-a parut foarte potrivita pentru proiectul meu. grumi se apropie, se aseaza langa mine si-mi sopteste:

- ce cautati?

- ziare sau reviste vechi..zic eu, tot in soapta..

- si asta unde ai gasit-o?

- aici, in teancul asta...

- aha...zi-mi, pe asta cat dai?

- eu sa zic? nu stiu, nu ma pricep...

- hai spune...

-hmm...nu stiu, 50 de mii..

da din cap dezaprobator...

- mai putin?

da din cap in semna ca da...

- da nu vreau sa dau mai putin, mie-mi place si vreau sa dau 50 de mii pe ea...

- nu, stii ce? uite, ti-o daruiesc...e gratis

- multumesc...

:D he made my day....

Virtual Shoe Museum

.


link

uite`asa

Eye fight with my brain to believe my eyes
And it's harder than you think
To believe this sadness
That creeps up my spine
And haunts me through the night
Life is good and the girls are gorgeous
Suddenly the air smells much greener now
And I'm wondering 'round
With a half pack of cigarettes
Searching for the change that I've lost somehow

scos din context, se potriveste

late aniversary

in stilu-mi caracteristic, precizez cu intarziere ca saptamana trecuta am implinit o frumusete de prim an la job. anul trecut, prima zi a fost marti, 13 martie :)
n-a fost intotdeauna bine, dar a fost intotdeauna misto. in general e cu stres, deadline overdue si supraincarcare de taskuri si responsabilitati. dar de fiecare data cand incerc sa ma calmez si sa 'slow down', imi dau seama ca ritmul acela este de fapt cel bun. mai putin partea cu cafeaua dar aia e o stare de fapt pe care o iau ca atare si atat.
hai...sa nu mai facem comentarii, ca citesc si sefii, si HR-ii :))

...

if i'd be you i wouldn't be laughing and i'd take this as a cry for help. consider ca e un act de curaj din partea mea sa vorbesc deschis despre ce ma deranjeaza, stiind ca e public pentru colegi, dar nu ma asteptam in nici un caz sa devina subiect "fun" de discutat la o bere, mai ales in lipsa mea.
nu-mi folosesc blogul sa ma iau de tine. asta-i locul meu, unde exprim atat cat am chef din sentimentele si gandurile mele. and believe me, this is a very small part of all the torment i have inside.

Apple, Google and you

i can totally relate to that :)

via

stuck in a tea cup

atat timp cat fac ceaiuri si cafele by default n`o sa am ever incredere si putere ca pot mai mult si merit mai mult.

de umplutura

n-am mai scris demult tare. n-am timp, inspiratione nu se exista. ascult flamenco chill dos. imi place vocea tipei de la chambao. aia de canta cu ricky martin [ :))) nu credeam ca o sa scriu vreodata numele asta pe blog]. are vocea unui baietel de 10 ani. am porecla noua: mihalacu. suna a un animal care traieste in stuf. mihalacu n-are inca personalitate. mihachu s-a trezit repede cand si-a auzit numele prima data; a inceput sa clipeasca des si sa creasca repede. ce-am ras. mult am ras..de la articolul cu televizoru din ultimul numar esquire. bine ca aveti voi barbatii revista desteapta si femeile au articole reciclate de cosmo girls bleah. da io o cumpar, si am mai convins o fata sa si-o cumpere in fiecare luna, ca si ea e desteapta si merita. io nu zic ca-s desteapta, pe mine ma face sa rad si s-o caut la inceput de luna pe rafturi. in afara de republik e singura revista pe care ma indur sa dau bani. da articolu marfa, am ras mult. asta-i post de umplutura pana-mi vine timp, chef si inspiratie pentru un post coerent.