i am not weird. i am limited edition.

gloomy moods

mie mi se schimba cam des si cam brusc starile de spirit. acum insa am trecut printr'o saptamana grea...in pijamale. a durat cam mult, dar am scapat, sper! :) dar la cum mi'am bibilit parul si unghiile ca sa ma fac dragutzica e clar ca mare parte din gandurile'mi negre s-au risipit.

se poate spune ca am suferit de post event depression. de unde ma asteptam sa ma lafai in mall la cafele si magazine, am ajuns sa numar marunteii pentru paine. nu ca ar fi ceva iesit din comun pentru mine, dar dupa ce am tras cat am tras...io, obisnuita ca tot corporatistu cu salariu la data fixa, sau o prima dupa un hei-rup...m'am trezit ca nu exista nimic (in capul meu) care sa ma recompenseze pentru/dupa efortul depus. imaginea asupra a ceea ce am realizat si aspura a ceea ce am reusit sa facem pe 24 la Iasi mi s'a distorsionat atat de tare incat am uitat complet ca la o prima tura prin cort m'au oprit o gramada de oameni sa ma felicite pentru eveniment.
mai fata! ia scutura'te putin si adu'ti aminte:
- cea mai tare campanie de promovare din Iasi, ever...
- ce frumos eeee...bravo!
- super! felicitari...nici nu ma asteptam sa iasa asa...
- mama da ce campanie ati avut. cine s-a ocupat? tu? f tare...bravo
..and so on.

si eu ce fac? in loc sa ma bucur ca a iesit cum a iesit, ma oftic ca draga doamne n-am lichiditati si refuz sa ma ocup de tot ce inseamna event follow-up. am reusit sa fac documentul de event review abia dupa ce s-a tipat la mine.
un prieten mi-a spus ca sunt asa pentru ca mi-am creat asteptari prea mari. pentru ca, de exemplu, la eventul de la Bacau nu m-am asteptat la nimic si m-am bucurat foarte mult de cum a iesit. cica as fi ipocrita pentru ca nu ma bucur, doar din cauza ca nu mi-au iesit bani, cand eu sustin on daily basis ca nu-mi pasa de partea financiara in general.
bine, bine...zic eu cu intarziere...dar acolo nu mi-am creat asteptari pentru ca am stat acasa la caldurica, cu laptopul in brate si am trimis cateva mailuri. si cam atat. nu mi-am taiat din fondurile personale (adica bani pusi de mama pe card) ca sa mai iau o rola de scotch, sau sa fac donatie la Crucea Rosie, n-am umblat noaptea prin frig ca sa lipesc postere si nici nu mi-am lasat cardul la Petrom din cauza de fonduri insuficiente pentru ca mandra de masina trebuia plimbata prin oras. so...cred si eu ca de data asta mi-am creat totusi niste asteptari. zic eu, aveam tot dreptul :)
cu toate astea am stiut fiecare secunda ca rezultatele muncii mele si ale intregii echipe de organizatori (eu din toti am pierdut cel mai putin..adica timp) nu se rezuma doar la bani. am creat un precedent, iar pe viitor ne va fi mult mai usor sa realizam ce avem in plan.

no, bine ca mi-a trecut! :) pentru cine nu stie, sau nu a citit cu atentie meniul de la party, urmatoarele evenimente marca 12 Hours Dance Marathon sunt programate astfel:


btw, ca tot m'a intrebat destul lume
TBA = to be announced. sau cum se mai spune pe la artistii astia TBC :)) = to be confirmed.

Niciun comentariu: